duminică, ianuarie 13

Telegrama pentru mama

  Exista momente tacute in viata, cand iti dai seama de o multime de lucruri nespuse si de adevarata lor valoare. Sau de valoare persoanelor care nu ti-au spuns niciodata atat de mult in toti ani in care au vorbit cu tine in schimb ai putut sa intelegi o multime din gesturile lor atunci cand, in schimb, desi taceau, te-au privit in ochii pentru o clipa.Pentru ca sunt genul de persoana care sunt scump la vorba dulce si niciodata nu spun prea multe celor dragi, nici chiar atunci cand imi este dor de ei. Pentru ca de multe ori desi nu stiu, imi este. Astazi am o poezie diferita de tot ce scriu de obicei...foarte diferita. Cum zicea un prieten bun "am si eu momentele mele"




Telegrama pentru mama


Nu plânge mamă c-am plecat 
Sunt viu si toate bune
Acasă-i cald si azi am stat
La vorbă cu-o Bătrâna

M-a întrebat dacă mai stai
Ca ei i-e dor de tine
Mi-a zis ca de când ai plecat
Sunt anii buni nu-i o luna

Al nostru tata si-al tău soț
Se tine încă bine
E vesel cum îl stii, mereu
cu gândul e la tine.

Si frate-miu, ce-i drept tu știi
Că el nu duce dorul
Este plecat parca de luni
"P'aici pe aproape"-i omul.

Mamadeparte s-a schimbat
Dar tot mai jeluiește
C-a fostam atâta timp plecat
Si m-am întors acuma

M-ai știi tu mama pe Florin?
M-a întrebat de tine
Era acasă-n cărucior
Mi-a zis ca lui i-e bine

Vecinii toți mă-ntreabă des
Cum este fără tine
Eu mă gândesc cu ochii șterși
Si le răspund ca "Bine"

Am fost pe la Nea Petre ieri
A'mbătrânit săracul
E alb acuma părul lui
Tataie gol nu altu

Mi-a zis ca se gândește des
La tine si la tata
Când erați tineri amândoi
la el încheiați noaptea.

P'aicia lumea-i veche tare
Toți s-au schimbat o groază
Si străzile sunt mai pustii
Copii nu sunt la joaca

Si casa noastră...acum e goală
Pe plită nu e pâine
Nu e miros de bunătățuri
Acasă fără tine.

Nu plânge mamă c-am plecat
Mie mi-e bine singur
Iar tata este neschimbat
Si te iubeste sigur.

Nepoatele sunt mari acuma
Nici nu le stiu prea bine
Iar ele mă privesc timid
Mă știu doar din vorbire.

Tuș' Aurica, e păcat
Se stinge-ncet săracă
Că timpul a făcut prăpad
Acum s'așteaptă soarta.

Pe fratetu Fane l-am zărit
La cap de arătură
Cerea ca rob la Cel se Sus
Sa dea o ploaie buna.

M-a întrebat dacă mai vii
"C-aiciai", zice el "E greu"
Și de nu vii acum

La anul măcar vină.

Pe Dan si Mimi i-am văzut
Așa in grabă doara
Sunt bine amândoi să stii
Te pupă si ei dară

Am fost prin sat sa iau covrigi
Și-i lumea amărâtă
Dar ca acasă vreau să stii
Nu-i Spania nicicâtă

Nu plânge mama ca mă-ntorc
Ca să te iau cu mine
Sa vii acasă ca tie drag
Să-ți vezi tu casa-ti plină.

Mai stau o vreme, da mă-ntorc
Si fim iar toți acasă
Si când e sâmbătă sa fim
Cu toți strânși la masa

Așa-i scria un fiu plecat
La mama lui rămasă
Cu grijile ce-au năpădit
Pe pielea ei frumoasa

Nu plânge mama, n-am murit
D' acasa plec acasă
Si-oi mai pleca, nu stiu nici eu
Că nu's de stat la masa

Tu nu mă plânge, nu jeli
Ca noi suntem toți bine
Si de-o vrea Domnul om veni
Cu toți pe la ține

Eu vreau ca sa nu plângi nicicând
Ca nu e timp de jale
Si sa te bucuri pe pământ
De orice zile amare

Ca de ți-e greu, mi-e greu si mie
Si dacă răzi, noi râdem toți
Si așteptăm sa-ți vină rândul
La zile mai senine.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

De fapt nu am vorbit cu nimenii
Doar imi imaginam așa
Ca o sa-i vad si le ie bine
La fel si tie, mama mea.










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu