Selfdestruct

  Încrederea. Încrederea de sine este ca o baterie alcalina. Se descărcă si se încearcă în funcţie de cum, cât si in ce condiții o folosești. Când se descărcă de tot trebuie încărcată urgent dacă nu "aparatul" risca sa nu mai funcționeze corespunzător.
  Partea aiurea este ca vine fără instructiunii de folosite. Cum să o folosești sau ce sa faci atunci când se defectează. Si nici garanție nu are. Nici măcar un an. 
  Așa ca, cu timpul, de fiecare data când se descarca, timpii de încărcare se măresc, metodele se invechesc si nu mai funcționează, iar tu rămăi din ce in ce mai des cu bateria pe zero. Te uiti in urma, îți aduci aminte de anii in care "încărcarea" dura doar câteva ore, apoi.....erai ca nou. Azi, stai pe aceeași banca cu sufletul tau la un poker despre viața si îți dai seama ca pierzi partida. Ai destula experiența încât sa poți face o chintă royala dar in schimb tu preferi sa arunci cărțile, sa lași totul la zero, sa pierzi totul cât mai repede cu gândul ca o sa te revanșezi fată de tine la următoarea runda. Si la fel runda după runda. Ți-ai împrumutat atâtea șanse si nimic. Renunți la tot pentru ca nu stii sa câștigi. Si in afara de asta nici nu mai ai încredere ca o sa mai câștigi vreodată. Nici măcar o partida cu 4 ași in mâna. Așa de rău te afectează neînțelegere asta.
   Asa ca acum ai ajuns sa astepti ani de zile iar cateodata uiti de tine si de toate. Bateria s-a învechit deja are câțiva ani buni de când ajunge prea repedea zero, de când ai pus-o la încărcat dar este încă la zero si nu stii sau nu vrei sau nu te interesează de ce sau dacă exista vre-o soluție pentru situația ta. Nici macar nu stii dacă chiar este o problema.
  Și într-o zi, așa când deja nu te mai interesează de nimenii si nimic, când totul este așa de monoton iar rutina îți distruge uniform fiecare celula de încredere in tine, ei bine cam atunci in ultimul ceas, aproape mereu....apare cineva care....îți încearcă batreiile într-o clipa, instant, fără nici un efort, te face sa fii iarași copil si sa uiti de toate căcaturile, da de perete cu nesigutanta ta si te face sa fii iarasi frumosul care te credeai odinioara. Îți face sa îți tresara inima de fiecare data când o vezi, sa rămâi fără aer de fiecare data când îți spună "Alo" si îți creste pulsul când simți parfumul ei in brațele tale.   Si atunci uiti de toate si de tot....pentru un moment măcar. Pentru 5 minute. Merita. Mâine este posibil sa o iei iarași de la capăt așa ca bucurate de fiecare clipa buna. Doar este a ta.