Magazinul cu clopoței

   Îmi plac filmele Americane. Si ca orice iubitor de film (american), îmi plac situațiile tipice americane. De exemplu, îmi plac clopoței aia de la magazin, aia care atunci cind intra cumpărătorii in magazin au un clinchenit așa de "ding-ding sunt un magazin american y óle sus cojones". Nu vezi așa ceva in România.Nici măcar in filmele romanesti. Si e trist pentru ca mie îmi place mult, as intra într-un magazin din ăla cu clopoței si dacă ar vinde tămâie doar sa aud clopoței. Si pe urma la ieșirea iar si iar as intra :)) nu cred ca m-as satura. 
  Pina intr-o zi cand m-am pus ca vânzător (ipotetic) într-un astfel de magazin (ipotetic) ca sa reușesc sa îmi satisfac fetichism-ul meu pentru clinchenitul de clopoțeii americanii. La început a fost fain totul (ipotetic vorbind) dar deja pe la jumătatea zilei era din ce in ce mai aiurea. Mi-am dat seama ca nu as fi durat nici 2 zile ipotetice cu o astfel de ustensila in magazinul meu ipotetic unde vindeam tămâie ipotetic iar tot ipotetic veneau ceva persoane sa o cumpere. 
   După 2 zile m-as fi pișat pe el de "clopoțele americane" sa vedem, oare cât de rezistente sunt la corozitate. Americanii sunt americani, la ei nu se vinde tămâia (ipotetic) așa de bine ca la noi (ipotetic) si poate si din cauza aia au clopoțeii care suna asa de frumos..Pai in tot filmul câți clienții ați vazut voi ca intra? Si aia care intra, ori sunt prietenii de familie, ori turisti rataciti, seriful sau vr-un serial killer....deci....am distrus un mit, in România nu funcționează magazinul (ipotetic) de tamaie cu clopoței, clar.