Am 40 de ani; au trecut așa de repede. Parcă mai ieri aveam 10 ani și visam ca atunci când o să mă fac mare să fiu la fel de puternic. Ca Tata. El era Super eroul meu favorit din copilărie.
Apoi fără să fiu anunțat, parcă dintr-o dat, am facut 18 ani și deși eram și eu flăcău tot nu eram așa de puternic ca Tata. M-am gândit că nu-i suficient. Mai am nevoie să mai cresc. Am făcut repede 25 de ani; foarte repede. Apoi pe nesimțite 35, 38.....copilăria dispăruse undeva departe iar acum începusem să fiu puternic. Puternic ca Tata.
De fapt, eu eram puternicul acum iar Tata....Tata acum era aproape de 70 de ani. Era un om învârstă pentru că imi este rușine să ii spun “bătrân” ca sa nu se supere (mama).
Astăzi am undeva peste 40 de ani iar Tata...se vede ca un om plin de slăbiciuni, cu defectele lui de om, cu greșeli și eșecuri. Aș avea atâta să îl învăț. Mă simt atât de mândru câteodata când imi dau seama ca acum Tata ar putea să ia lecții de la mine, acum eu sunt cel puternic, cel înțelept; deșteptul!
Poate că fizic, nu sunt la fel de puternic ca el, dar am un caracter “strong” si eu nu fac “aia” și “aialaltă” asa cum a facut el. Eu învăț din greșeli. Din ale lui (căci din ale mele nu prea aș putea să spun). Eu sunt ăl’ mai șmecher acum. Ocolesc greșelile pe care le-a făcut el și imi vine să-i dau lectii de viață și de cum ar fi trebuit să își crească el odrasla ca să nu ajungă eșecul pe care cu toți l-au crezut la un moment dat că...eu voi ajunge.
Dar din cand in cand, dau de greu și imi vine sa plâng de nervi si frustari pentru ca nu reusesc sa vad “luminita de la capatul tunelului”. Nu pot să văd lucrurile terminate si la locul lor. Când o să pot să mă bucur si eu de realizările mele? Ma gândesc cu obrajii calzi la vremurile acelea cand venea Tata si rezolva el situatia pentru mine. La școală sau la job, in timpul liber, la treburile din grădină, oricând era nevoie nici nu trebuia să spun ceva, tata era acolo “to save the day”.
Azi, as vrea sa vii Tata, am asa mare nevoie de ajutorul tău. Te rog Tata! Tu mereu ai rezolvat totul, cum faceai oare? Sunt puternic, mai puternic ca acum 30 de ani, dar tot nu sunt asa de puternic ca Tata. Tot mai am de învățat de la tine până când voi ajunge și eu să fiu un Tată puternic prin ochii copiilor mei.
Love you Dad
30 septembrie 2021 Mannheim
